DEFINIŢII

 

 

Carența (deficitul) de fier apare atunci când cantitatea de fier absorbită de organism nu acoperă necesarul. Acest lucru se datorează fie unei alimentaţii cu un conţinut insuficient de fier, fie anumitor boli care duc la pierderi semnificative de fier sau utilizarea necorespunzătoare a acestuia. Această afecţiune poate fi privită ca o situație în evoluţie, pornind de la o stare cu  nivel al fierului din organism apropiat de parametrii normali până la carența de fier fără anemie şi la forma cea mai severă, carența de fier însoţită de anemie.1,2 Prin urmare, anemia este adesea un indicator al carenței de fier. Cu toate acestea, în formele uşoare spre moderate de carență de fier care nu au ajuns încă în stadiul de anemie, se constată o lipsă de fier la nivelul ţesuturilor, afectând funcţionarea acestora.2 Termenii anemie, carență (deficit) de fier şi anemie feriprivă sunt uneori folosiţi interschimbabil, într-un mod inadecvat .2

Echilibrul fierului în organism poate fi afectat şi de boli cronice şi inflamaţii, ce pot bloca atât absorbţia intestinală a fierului, cât şi transportul acestuia. Această stare duce, în final, la anemia din cadrul unor boli cronice.3

Fatigabilitate

 

Fatigabilitatea este un simptom nespecific, având numeroase cauze. Aceasta include extenuare fizică, oboseală psihică şi lipsă de energie.4 Fatigabilitatea reprezintă o gravă problemă de sănătate deoarece provoacă o incapacitate comparabilă cu cea cu care se confruntă persoanele ce suferă de boli cronice5, precum insuficienţă cardiacă cronică, bronhopneumopatie obstructivă cronică şi artrită reumatoidă.4-8 Fatigabilitatea poate avea puternice consecinţe negative asupra calităţii vieţii şi este considerată un fenomen cu dimensiuni sociale, fiziologice şi psihologice.9