Artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă este o boală inflamatorie cronică ce provoacă la nivelul articulaţiilor dureri şi edeme, care pot limita activitatea fizică şi afecta calitatea vieţii. Artrita reumatoidă (AR) afectează numeroase persoane, inclusiv în jur de 0,5-1% dintre locuitorii din nordul Europei şi America de Nord.1

Anemia este întâlnită în mod frecvent la persoanele cu AR, 30-70% dintre pacienţi fiind anemici.2 Anemia apare atunci când numărul celulelor roşii sanguine sănătoase este prea mic pentru a transporta o cantitate normală de oxigen în organism. Există câteva tipuri de anemie ce pot apărea în cazul în care suferiţi de AR. Printre acestea se numără:

  • Anemia inflamatorie (cunoscută şi sub denumirea de anemie indusă de boala cronică), în cazul căreia organismul stochează suficient fier, însă eliberarea acestuia din rezerve este limitată. Cu alte cuvinte, cantitatea de fier disponibilă pentru producerea celulelor roşii sanguine este redusă.
  • Anemia feriprivă (AF), în cazul căreia cantitatea de fier stocată de organism nu acoperă necesarul acestuia, adică nu se produce un număr normal de celule roşii sanguine sănătoase. Acest lucru se poate datora absorbţiei deficitare de fier din alimente.3 Unele tipuri de medicamente împotriva AR, inclusiv ibuprofen, diclofenac şi naproxen,4 pot provoca pierderi de sânge şi, implicit, de fier, la nivelul stomacului şi al intestinelor. Adesea, anemia inflamatorie şi cea feriprivă se manifestă concomitent în cazul persoanelor cu AR.5 Medicul dumneavoastră va putea recomanda analize de sânge pentru a afla dacă suferiţi de anemie şi, în caz afirmativ,  ce  fel de anemie.

Deficitul de fier se poate manifesta şi fără a fi însoţit de anemie, atunci când rezervele de fier sunt reduse, dar încă suficiente pentru a produce hemoglobina necesară celulelor roşii sanguine sănătoase.6 Chiar şi în lipsa anemiei, puteţi prezenta simptome ale deficitului de fier.

Deficitul de fier nu este singura cauză a fatigabilităţii (oboseală cronică), artrita reumatoidă putându-vă provoca la rândul ei o stare de extenuare.7 Medicul dumneavoastră este cel mai în măsură să vă ajute să identificaţi cauza oboselii, prin urmare discutaţi cu acesta în cazul în care aveţi preocupări legate de starea dumneavoastră de sănătate. Medicul va putea să vă recomande şi cel mai potrivit tratament.

Sindromul picioarelor neliniştite

Sindromul picioarelor neliniştite (SPN) este o afecţiune ce vă poate provoca un disconfort la nivelul picioarelor, cum ar fi senzaţia de înţepătură, de arsură sau furnicături, şi nevoia de a vă mişca picioarele în repaus. Această senzaţie apare adesea când sunteţi în pat8, putându-vă tulbura somnul, ceea ce face să fiţi obosit/ă în timpul zilei şi să nu aveţi o stare generală prea bună. Deseori, senzaţiile neplăcute pot fi atenuate, complet sau parţial, prin mişcare.9 Se pare că sindromul picioarelor neliniştite afectează între 2% şi 15% din populație.9

Nu se cunoaşte cu exactitate cauza SPN, dar se presupune că un rol determinant îl joacă o substanţă chimică de la nivelul creierului, numită dopamină.9 Sindromul picioarelor neliniştite este asociat şi deficitului de fier şi anemiei.10 Persoanele expuse unui risc crescut de deficit de fier, precum femeile însărcinate, pacienţii cu boală cronică de rinichi (BCR),8 persoanele supuse hemodializei11 şi cele ce suferă de boala celiacă12 sunt mai susceptibile la SPN decât populaţia generală.

Activitatea fizică moderată, întinderea sau masarea picioarelor pot contribui la reducerea senzaţiei neplăcute de la nivelul membrelor. De asemenea, consumul unei cantităţi mai mari de alimente bogate în fier ori administrarea de medicamente cu fier sau a altor medicamente poate atenua senzaţia de la nivelul picioarelor şi îmbunătăţi odihna. Discutaţi cu medicul dumneavoastră despre simptomele pe care le aveți pentru a determina cauza sindromului picioarelor neliniştite, precum şi cel mai bun tratament în cazul dumneavoastră. Tratamentul vă va ajuta să vă simţiţi mult mai odihnit/ă.

Regimuri alimentare speciale (vegetarian şi vegan)

În mod normal, un regim alimentar vegetarian sau vegan echilibrat permite menţinerea unui nivel normal de fier.13 Cu toate acestea, studiile arată că, în cazul în care urmaţi un regim vegan14 sau macrobiotic,13 sunteţi mai expus/ă riscului instalării deficitului de fier.

Există două tipuri de surse alimentare de fier15:

  • Surse animale de fier, respectiv fier de tip hem
  • Surse vegetale de fier, respectiv fier de tip non-hem

Fierul prezent în sursele vegetale nu se absoarbe la fel de uşor ca şi cel din surse animale, iar asimilarea sa poate fi limitată de alte alimente şi băuturi, precum ceaiul, cafeaua şi lactatele.15 Dacă sunteţi vegetarian/ă sau vegan/ă, depindeţi de sursele vegetale de fier. Este important:

  • Să consumaţi alimente bogate în fier cât mai variate - printre acestea se numără cerealele cu adaos de fier, leguminoasele, fructele uscate, fructele  cu coajă lemnoasă şi seminţele.13,15
  • Să consumaţi alimente care măresc absorbţia de fier, precum fructe şi legume bogate în vitamina C.15
  • Să evitaţi consumul de alimente care inhibă absorbţia de fier în preajma meselor cu conţinut bogat de fier. Printre acestea se numără ceaiul, cafeaua şi lactatele.15,16    

Pentru a accesa o listă cu alimentele ce conţin cel mai mult fier şi idei de mâncăruri bogate în fier, puteţi vizita secţiunea noastră „Alegeţi-vă atent alimentele  pentru a vă menţine nivelul fierului” sau adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Dacă manifestaţi unele simptome ale deficitului de fier, precum fatigabilitate (oboseală cronică) şi ameţeală, e posibil să suferiţi de această afecţiune. Discutaţi cu medicul dumneavoastră, care va recomanda o serie de analize pentru verificarea nivelului fierului dumneavoastră. Dacă prezentaţi deficit de fier, medicul vă va putea recomanda şi cele mai potrivite opţiuni terapeutice în cazul dumneavoastră.

Pentru mai multe informații vă rugăm adresați-vă medicului sau farmacistului dumneavoastră